Toate autorităţile îşi spun speranţele ca fondurile europene să salveze mare parte din agricultura ieşeană. Uriaşele fonduri ce aşteaptă să fie accesate de către cei care au proiecte pe domeniul agriculturii ar putea fi, cel puţin la nivel teoretic, colacul de salvare a agriculturii pe zona Moldovei. Trebuie avută însă în vedere că orice este posibil doar cu ajutorul unei clime favorabile. Este de notorietate ascensiunea fulminantă şi decăderea celui care a reprezentat o legendă a Iaşiului, George Abuhnovici, „regele culturilor”, întemeietorul Casei Grig ale cărui afaceri ajunse la punctul culminant au fost pur şi simplu dărâmate de condiţiile climaterice. Iată că şi în circumstanţele actuale, accesarea de fonduri poate fi periclitată de seceta ce ameninţă să se instaleze din nou.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală(DADR) Iaşi susţin că perioada lunilor iunie- iulie va fi secetoasă, motiv pentru care au început deja o campanie de pregătire împotriva efectelor negative ale fenomenelor meteorologice. Aceştia îşi exprimă nemulţumirea vis-a-vis de modul în care sunt exploatate păşunile din judeţ, făcând referire la faptul că animalele scoase la păscut de timpuriu au distrus o parte importantă din masa verde. "datele din teren relevă o organizare haotică a păşunilor cărora nu li se acordă atenţia cuvenită. S-au scos animale încă din luna februarie, motiv pentru care se pune problema dispariţiei masei verzi. Se impugn în acest sens măsuri radicale în sensul că avem nevoie de un program de îmbunătăţire a pajiştilor. Trebuie să insistăm la proprietarii şi crescătorii de animale să găsim o modalitate prin care să-i atentionam", a afirmat Neculai Olariu, directorul executiv adjunct al DADR Iaşi.

Semnal de alarmă tras de barometrul rezervei de apă din sol

În prezentarea campaniei de primăvară expusă zilele trecute autorităţilor judeţului Iaşi, reprezentanţii DADR Iaşi au atras atenţia asupra faptului că au apărut probleme la rezerva de apă din sol, chiar dacă în prezent este asigurat un procent de 80 la sută, au tras un semnal de alarmă avertizând că aceasta poate scădea la nivelul de 50 de procente. De asemenea, aceştia au mai avertizat asupra faptului că agricultura ieşeană se va confrunta din nou cu spectrul aspru al secetei. Din punctual lor de vedere, dacă anul acesta va fi mai puţin secetos decât vara anului 2007, culturile de primăvară şi de toamnă vor aduce profituri consistente. Şi pentru ca efectele să nu fie la fel de lamentabile ca anul trecut, partea bună a lucrurilor este faptul că producătorii agricoli şi-au luat măsuri de siguranţă, astfel că peste 70 la sută dintre culturile din acest an au fost deja asigurate împotriva calamităţilor naturale."Dacă va fi cald în martie şi dacă vom avea ploi în lunile următoare, se va dezvolta sistemul radicular. Dacă însă căldura se va instala treptat, fără precipitaţii, vom asista la o secetă asemănătoare ultimilor ani. Agricultorii s-au gândit din timp, mai ales după seceta din vara anului trecut. Cei mai mulţi s-au orientat spre soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă", a declarat directorul executiv adjunct al DADR Iaşi.

Sistemele de irigaţii, eternele cenuşărese ale agriculturii

Dacă însă vremea va fi la fel de capricioasă ca anul trecut, reprezentanţii DADR Iaşi cred că principala problemă va fi reprezentată de irigaţii. "Instalaţiile moderne nu sunt eficiente atât timp cât terenul nu este comasat. Terenul ar trebui comasat pe aceleaşi culturi, astfel încât sistemele de irigaţii să fie amplasate pe zone de culturi", a precizat Neculai Olariu. Conform datelor puse la dispoziţie de acesta, anul trecut, din totalul de peste 29 milioane lei acordate ca subvenţii agricultorilor ieşeni, peste 950 mii lei au reprezentat subvenţiile pentru irigaţii. Sumele acordate ca despăgubiri pentru calamităţi naturale au însumat peste 23 milioane lei. În anul agricol 2006-2007, judeţul Iasi a fost nominalizat ca judeţ afectat de secetă excesivă, persistentă în timp. Suprafaţa totală a culturilor afectate de seceta din vara anului trecut a fost de 215.832 de hectare, din care 79.845 de hectare au fost afectate în proporţie de sută la sută. Dintre cele 215 mii de hectare de culturi afectate, doar 41 mii de hectare au beneficiat de despăgubirile acordate de la bugetul de stat. Cu toate declaraţiile oficiale date de oficialităţi, realitatea din teren artată că de fapt sistemul de irigaţii este un capitol spinos. În ciuda faptului că seceta distruge din ce in ce mai multe culturi iar oamenii suferă de pe urma lipsei de apă şi a temperaturilor extreme, nimeni nu se gândeşte să reabiliteze sistemele de irigaţii de pe vremea comunismului. În momentul de faţă, datele Institutului Judeţean de Statistică arată că din totalul de 270 de mii hectare de teren cultivat doar 3.200 sunt irigate iar numărul sistemelor nu trece de 9. Înainte de 1989, numărul hectarelor irigate constant era de 40 mii, fără a fi utilizate toate sistemele, aflate într-un număr copleşitor faţă de cel de azi. "În judeţul Iaşi erau în perioada comunistă peste 7 sisteme de irigaţii majore, ce puteau acoperi peste 15 mii de hectare, pe uşor, şi alte 60-70 mai mici care udau în total peste 40 mii de hectare. Munceam zi şi noapte pentru a nu permite secetei să afecteze culturile, aveam comisii care controlau non-stop irigaţiile şi primeam rapoarte în fiecare zi. Acum, nu mai există aşa ceva pentru că nu există voinţă şi interes în primul rând din partea autorităţilor", a declarat directorul DADR Iaşi. Chiar dacă cele 9 sisteme de irigaţii care au mai rezistat vor putea fi puse în funcţiune, acestea nu ar acoperi nici măcar 20 la sută din suprafaţa totală ce necesită apă.

Bogăţia furată din pământuri

Din afirmaţiile reprezentanţilor DADR Iaşi, rezultă că la această oră mai există îngropate în pământ sute de kilometri de conducte din vechile sisteme de irigaţii, care au fost lăsate să zacă fără a mai fi folosite în niciun fel. Singurii care îşi mai aduc aminte de ele sunt cei care le dezgroapă pentru a le demonta şi a le vinde pentru a le folosi în scop personal. "Pe lângă sistemele de suprafaţă există îngropate conductele aferente, acum uitate de toată lumea. Dacă toate acestea ar fi redate în folosinţă după câteva reparaţii ar putea face faţă nevoii acute din momentul de faţă. O altă problemă este cea a subvenţiilor care nu acoperă cea mai mare parte din cheltuieli. Înainte acestea erau acordate corespunzător cu nevoile fiecaruiă în parte", a adăugat Neculai Olariu. Cu alte cuvinte, vina pentru lipsa sistemelor de irigaţii aparţine celor care în loc să investească în îmbunătăţire, au preferat să fure. "Trebuie să recunoaştem făţiş că păcatul neamului, de la cei de sus până la cei de jos, este hoţia. S-au furat în draci, s-au stricat prin descompletare a porţiuini întregi din sistemul de irigaţii iar acum o parte din ele nu mai pot fi folosite. Cea mai mare parte a acestora a fost furată imediat după revoluţie, între anii 1990 şi 1993, iar pagubele făcute au făcut ca sistemele să fie inutile.

Ce spun statisticile

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, citate de INS, peste 65% din suprafaţa cultivată a fost afectată în proporţii cuprinse între 30 şi 100%. Producţiile medii la hectar au fost de asemenea inferioare anului precedent la majoritatea culturilor analizate, grâu, orz şi orzoaică, ovăz, porumb boabe, floarea-soarelui, soia, rapiţă, sfeclă de zahăr, cartofi, tomate, varză, morcovi, ceapă uscată, ardei, pepeni verzi etc. Ponderile cele mai mari în suprafaţa cultivată cu cereale sunt deţinute de culturile de porumb boabe, de 49,5% (2,538 milioane hectare) şi grâu, de 37,9% (1,945 milioane hectare).
Astfel, producţia de cereale pentru boabe a înregistrat o scădere cu 49,9%, la 7,897 milioane tone, concomitent cu reducerea producţiilor medii la hectar. Se remarcă atât o scădere accentuată a producţiilor de porumb boabe (-57,2% la 3,848 milioane de tone) şi grâu (-43,6% la 3,115 milioane de tone), cât şi a producţiilor medii la hectar (-57,5% la porumb boabe şi -41,6% la grâu).
În acelaşi timp, producţia de leguminoase boabe a înregistrat o scădere de 50%, la 36.000 de tone, pe fondul diminuării producţiei medii la hectar, deşi suprafaţa cultivată a crescut cu 10%.
La plante oleaginoase, producţia a scăzut cu 49,1%, la 1,044 milioane tone, deşi suprafaţa cultivată a înregistrat o uşoară creştere de 0,3%, la 1,302 milioane hectare. Pe acest segment, scăderi s-au consemnat la floarea-soarelui, de 2,8 ori, şi la soia, cu 57,4%. La rapiţă, suprafaţa cultivată a crescut de 3,1 ori, comparativ cu anul 2006, iar producţia a crescut în aceeaşi perioadă de două ori. Producţia medie la hectar a fost mai mică cu 56,6% la floarea-soarelui, cu 40,6% la soia şi cu 35,6% la rapiţă.

Mai puţine fructe şi legume

Şi producţia de sfeclă de zahăr a scăzut cu 34,6%, la 753.000 de tone, în principal din cauza reducerii suprafeţei cultivate cu 25%, la 30.000 de hectare, în timp ce producţia medie la hectar s-a redus cu 12,8%.
Cartofii au raportat o diminuare cu 7,4%, la 3,717 milioane tone, aceasta fiind influenţată atât de reducerea suprafeţei cultivate, cu 2,9%, cât şi a producţiei medii la hectar, cu 4,7%.Anul trecut, producţiile au fost mai mici şi la majoritatea culturilor de legume, tomate (-19,6%), varză (-17,3%), castraveţi (-15,4%), morcovi (-21,4%), ceapă uscată (-11,8%), ardei (-30,8%), pepeni verzi şi galbeni (-35,5%). Scăderi ale suprafeţelor cultivate s-au înregistrat la tomate (-11,8%), castraveţi (-18,8%), morcovi (-5,3%), ardei (-17,4%), pepeni verzi şi galbeni (-5,7%). La varză şi ceapă uscată, suprafaţa cultivată s-a menţinut la nivelul anului precedent.
Producţia de struguri a scăzut cu 3,4% în 2007, iar valoarea medie la hectar a fost cu 2,4% mai mică faţă de anul 2006, care a fost un an normal pentru cultura viţei de vie. Producţia de struguri de la viile hibride a scăzut cu 5,4%, atât din cauza scăderii suprafeţei cultivate, cu 3,2%, cât şi a producţiei medii la hectar, cu 2,3%.Fructele obţinute exclusiv din livezi au consemnat o scădere a producţiei cu 17,4%. La principalele specii de pomi fructiferi, producţia a înregistrat următoarele scăderi: meri (-12,7%), peri (-8,3%), pruni (-20,0%), cireşi-vişini (-37,5%) şi caişi-zarzări (-28,6%).

Numărul de bovine, în scădere

În ceea ce priveşte efectivele de bovine şi porcine, România se situa anul trecut în primele zece state în UE, deşi aflate în scădere, şi pe poziţia a patra în funcţie de efectivul de ovine şi caprine, numărul acestora fiind în urcare comparativ cu 2006, potrivit INS. Pe lângă efectivele de bovine şi porcine, şi cele de păsări erau în scădere la 1 decembrie 2007, faţă de perioada similară din anul anterior. Potrivit INS, numărul total de bovine, la 1 decembrie 2007, era în coborâre cu 3,9%, faţă de perioada corespunzătoare din 2006, la 2,81 milioane de capete.
Efectivul matcă, alcătuit din vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie, era, de asemenea, în scădere cu 4,4%.
România se afla în primele zece ţări ale UE, după state membre cu tradiţie în creşterea bovinelor, precum Franţa (19,12 milioane de capete), Germania (12,6 milioane de capete), Marea Britanie (10,07 milioane de capete), Italia (6,57 milioane de capete), Spania (6,4 milioane de capete), Polonia (5,4 milioane de capete) şi Olanda (3,82 milioane de capete), se spune în comunicatul INS. Numărul total de porcine era în coborâre cu 3,7%, la 6,56 milioane de capete, iar efectivul matcă (scroafe de prăsilă), cu 15%.O evoluţie descendentă avea şi efectivul de păsări, scăderea fiind de 3,5%, la 82,03 milioane de capete, precum şi efectivul de păsări ouătoare, în coborâre cu 10,1%. La 1 decembrie 2007, creşteri erau înregistrate pe segmentul ovine şi caprine, numărul acestora fiind de 9,33 milioane de capete, în urcare cu 11,1%, iar efectivul matcă (oi, mioare şi capre) avea un avans de 2,9%. “E adevărat că datele INS sunt îngrijorătoare. Dar sperăm ca proiectele depuse la Ministerul Agriculturii şi care vor atrage fondurile europene să salveze în anii următori agricultura ieşeană. Efectele nu se vor bvedea imediat, dar dacă Dumnezeu ţine cu noi şi vom avea vreme favorabilă, avem speranţa să redevenim la blazonul de grânarul Europei”, a concuzionat directorul executive adjunct al Direcţiei Agricole Iaşi, Neculai Olariu.

G.B.

Comentarii (1)

Comenteaza articolul
Te rog posteaza un comentariu legat de acest subiect. Nu folositi limbaje licentioase. Comentariile care au in continutul lor trivialitati vor fi sterse! In cazul in care gresiti codul de securitate apasati refresh pentru generarea unui cod nou.
Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*