|
Apropierea sărbătorii Învierii Mântuitorului trebuie să ne determine (măcar pentru o vreme), a fi ceva mai îngăduitori faţă de aproapele nostru, gândindu-ne la faptul că toţi suntem muritori şi mai devreme sau mai târziu vom porni în Marea Trecere... Vom avea prilejul să vedem şi să auzim fel de fel de politicieni deveniţi dintr-o dată nespus de evlavioşi, de toleranţi, prefăcându-se că toată viaţa lor s-au comportat ca nişte icoane morale, ca nişte clone ale martirilor din vremurile de demult...
Mai sunt şi unii pe care (din păcate) răutatea congenitală care le otrăveşte sângele şi nervii, îi împiedică măcar a se stăpâni cât de cât şi în consecinţă, împroaşcă veninul frustrării în stânga şi în dreapta... Să nu ne facem iluzii: nimeni nu va scăpa nepedepsit, indiferent cât de mult timp se va scurge... Nimeni nu va putea să rânjească la nesfârşit în barbă, bucurându-se că Răul pe care l-a săvârşit asupra fratelui său nevinovat, va fi făcut fără ca lui să i se clintească un fir de păr. Nimeni să nu-şi închipuie că biruinţa întunericului asupra luminii va fi perpetuă... Vor veni în aceste zile fel de fel de farisei care vor face cruci şi vor bate mătănii, gândindu-se în realitate doar la noi metode de distrugere a semenilor, ori la fel de fel de calcule drăceşti prin intermediul cărora să-şi tripleze averea făcută şi-aşa mai mult decât dubios. Nu purtându-se modest, cu acea umilinţă creştinească absolut necesară ci plini de tupeu, căutând a se făli chiar şi în faţa mulţimilor strânse în noaptea aşteptării Învierii Fiului Omului. În loc de inimă au un jungher cu vârful spălat în sânge şi botezat cu venin de şarpe. Vorbele lor sunt mincinoase, deşi unora le pot apare drept emoţionante prin căldura vag-umană ce le conferă o anumită eleganţă stilistică. Singurii cărora rugăciunile şi aşteptările le vor fi primite, vor fi cei cu inima bună, făptuitori de bine şi milostenie. Ceilalţi, zadarnic vor încerca să joace acelaşi teatru penibil, pe care ni-l servesc în astfel de momente de-atâta vreme... Nu mai contează până la urmă, nici faima, nici bogăţia, nici vorbele cele frumoase, ci doar disponibilitatea inimii de-a se lăsa îndemnată a face Binele.
Cristian Sandache
|
- Te rog posteaza un comentariu legat de acest subiect.
- Nu folositi limbaje licentioase.
- Comentariile care au in continutul lor trivialitati vor fi sterse!
- In cazul in care gresiti codul de securitate apasati refresh pentru generarea unui cod nou.
| |