Peste 70.000 de copii sunt nevoiţi, în prezent, să muncească în loc să înveţe abandonul şcolar se menţine la cote aproximativ egale * conform unui raport al Inspectoratului Şcolar Judeţean, cauzele cele mai frecvente ale abandonului şcolar rămân fenomenul de repetenţie multiplă, numărul insuficient al programelor de incluziune pentru copiii de etnie rromă, funcţionalitatea redusă a serviciilor de asistenţă socială care nu acoperă şi grupul-ţintă al minorilor cu părinţi plecaţi în străinătate, lipsa de motivaţie a elevilor, dezinteresul familiei, sistemul partenerial insuficient între comunitate şi şcoală.

Conform unui studiu realizat de organizaţia neguvernamentală “Salvaţi Copiii”, rata abandonului şcolar la nivel naţional s-a triplat în 2007 faţă de 2000, iar peste 70.000 de copii sunt nevoiţi, în prezent, să muncească în loc să înveţe. Muncile în care sunt implicaţi copiii îi transformă într-o categorie socială extrem de vulnerabilă, subliniază reprezentanţii «Salvaţi Copiii». Ei sunt obligaţi, pentru a supravieţui, să cerşească, să distribuie droguri, să spele parbrize sau să întreţină relaţii sexuale şi riscă zilnic să fie abuzaţi fizic şi psihic. O treime dintre copiii obligaţi să muncească sunt analfabeţi, 40 la sută au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit, iar unul din cinci astfel de copii nu a fost niciodată la şcoală. Opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt romi. Până la 15 mai, salariaţii pot direcţiona 2 la sută din impozitul pe venit pentru asigurarea educaţiei grupurilor defavorizate prin campania «Ajută-i să înveţe şi altceva!». Anul trecut, prin această campanie s-au strâns peste 60.000 euro, care au ajutat peste 300 dintre copiii obligaţi la muncă pe stradă să meargă la şcoală.

La nivel de judeţ, peste 700 de elevi au abandonat şcoala

Dacă urmărim statisticile Inspectoratului Şcolar, am putea spune că treaba nu este “roz” absolut deloc. Şi aici cuantificăm numărul neşcolarizaţilor, precum şi al celor repetenţi, care se află într-o uşoară creştere. Deşi spun că diferenţele nu sunt foarte mari, chiar şi reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi sunt totuşi destul de îngrijoraţi de evoluţia acestor cifre. “Există încă elevi care nu au absolvit nici clasa întâi fiind analfabeţi sau semianalfabeţi. Abandonul cel mai ridicat se înregistrează la ciclul gimnazial, cea mai mare cifră înregistrându-se la clasa a VIII-a. În mediul rural, numărul elevilor care au abandonat şcoala este mai mare decât în mediul urban”, a declarat Camelia Gavrilă, inspector şcolar general. Conform unui raport al Inspectoratului Şcolar Judeţean, abandonul şcolar se menţine la cote aproximativ egale cu cele din anul 2006 -2007. Astfel, în anul şcolar 2006 – 2007 s-au înregistrat 971 cazuri de abandon şcolar – 0,8 la sută din care 89 de elevi din învăţământul primar, 401 din învăţământul gimnazial şi 481 din clasele a IX-a şi a X-a. Expresia procentuală a evoluţiei abandonului în perioada 2000 – 2008 evidenţiază faptul că după o descreştere bruscă în intervalul 2000 – 2002 urmează o relativă menţinere a ratei abandonului în special în ultimii trei ani şi o uşoară creştere în anul 20076 – 2008. Rata de abandon oscilează în jurul procentului de 0,7 %, sub media pe ţară – 1 %. Raportul general între sexe, în ceea ce priveşte abandonul şcolar este de 76 % băieţi şi 24 % fete. “La nivelul judeţului Iaşi abandonul şcolar este scăzut ţinând cont de faptul că rata abandonului şcolar prognosticată pentru perioada 2000 – 2010 în UE nu trebuie să depăşească 10 %. Există într-adevăr încă elevi care nu au absolvit nici clasa întâi fiind analfabeţi sau semianalfabeţi”, a declarat Camelia Gavrilă, inspector şcolar general.

Cauzele abandonului şcolar

Cauzele cele mai frecvente ale abandonului şcolar rămân fenomenul de repetenţie multiplă, numărul insuficient al programelor de incluziune pentru copiii de etnie rromă, funcţionalitatea redusă a serviciilor de asistenţă socială care nu acoperă şi grupul-ţintă al minorilor cu părinţi plecaţi în străinătate, lipsa de motivaţie a elevilor, dezinteresul familiei, sistemul partenerial insuficient între comunitate şi şcoală. Dacă în anul 2000 – 2001 cele mai multe cazuri de abandon aveau drept cauză nivelul cultural şi educativ slab al familiilor din care provin elevii, în perioada 2001 – 2007 cauza principală a abandonului şcolar este de natură economică. În anul şcolar 2007 – 2008 cauzele sunt situaţia economică precară, elevi proveniţi din familii dezmembrate, eşec şcolar repetat, dificultăţi în învăţare, dificultăţi de relaţionare cu ceilalţi, fuga de acasă, fete căsătorite sau însărcinate, migraţia părinţilor la muncă în străinătate, cauze psihologice.

Măsuri de prevenire

Printre măsurile aplicate pentru prevenirea / diminuarea abandonului şcolar se numără forme alternative de instruire, respectiv Waldorf, Step by Step; continuarea unor programe de intervenţie educaţională, acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate, învăţământul cu frecvenţă redusă, redistribuirea unor elevi, proveniţi din mediul rural, înscrişi în clasa a IX-a în alte localităţi decât cea de domiciliu, la şcoli mai apropiate, mediatizarea procedurilor de ocupare a locurilor rezervate elevilor rromi în ciclul inferior al liceului. Mai mult, printre măsurile întreprinse de conducerea Inspectoratului Şcolar pentru eradicarea abandonului se numără programul pentru prevenirea şi combaterea absenteismului şi neşcolarizării, centrarea educaţiei pe elev, urmărindu-se motivarea permanentă a copilului pentru învăţare, testarea elevilor cu probleme în vederea cunoaşterii potenţialului de învăţare şi formarea prin exerciţiu a unui stil de învăţare corect, consilierea elevilor şi părinţilor, optimizarea relaţiei profesor–elev, asistenţa socială a elevilor cu o situaţie materială precară, atragerea elevilor în activităţi extraşcolare, colaborarea cu primăriile locale şi Direcţia Generală de asistenţă şi Protecţei a Copilului. “Programul Phare privind Asigurarea accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate constituie un alt gen de măsură pentru diminuarea abandonului şcolar. Aplicarea acestui proiect a condus la creşterea frecventării învăţământului preşcolar, îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie la nivelul învăţământului preşcolar din grupurile dezavantajate şi stimularea înscrierii timpurii în sistemul de educaţie, diminuarea numărului de elevi aflaţi în situaţie de eşec şcolar, stimularea finalizării învăţământului obligatoriu şi îmbunătăţirea ratei succesului şcolar pentru copiii din grupurile dezavantajate”, a completat Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.

Drum liber spre analfabetism?

Cu toate acestea, deşi în ultimii ani s-a tot investit în învăţământ, precum şi în infrastructura şcolară, numărul tinerilor români care pleacă în străinătate este din ce în ce mai mare. Munca răsplătită corect reprezintă principalul argument adus de aceştia. Situaţia devine şi mai gravă odată cu creşterea numărului de elevi care, în loc să-şi continue studiile, preferă iată să abandoneze şcoala, pentru un “job” în ţări străine. După cum mulţi dintre profesori afirmă, în prezent, s-a ajuns ca marea majoritate a tinerilor să nu mai fie interesată de şcoală, ci doar de adeverinţa de calificare pe care o pot obţine în ţară şi o pot folosi “afară”.
Dacă cele mai grave probleme sunt cea a neşcolarizaţilor şi a abandonului şcolar, o altă mare problemă este cea a slabei frecvenţe la şcoală, care se regăseşte în statistica scăderii notei la purtare pe motive de absenţe nemotivate. Regulamentul şcolar spune că la 10 absenţe nemotivate trebuie scăzut un punct din nota la purtare. Din analiza statisticilor, problema absenţelor se asortează perfect cu neşcolarizarea. La învăţământul primar, scăderea notei la purtare este în creştere. Surprinzător, lucrurile stau bine la liceu. De ce? Pentru că peste tot li se cere bacalaureatul, acolo unde au un loc de muncă bunişor.

Comentarii (1)

Comenteaza articolul
Te rog posteaza un comentariu legat de acest subiect. Nu folositi limbaje licentioase. Comentariile care au in continutul lor trivialitati vor fi sterse! In cazul in care gresiti codul de securitate apasati refresh pentru generarea unui cod nou.
Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*