|
Emoţii, speranţe, început, iubire şi, nu în ultimul rând, o groază de bani. Acesta este preţul pe care tinerii care vor să-şi unească destinele trebuie să îl plătească. Nunta reprezintă un moment unic în viaţă, care trebuie organizat cu atenţie, trăit cu intensitate şi păstrat cu sfinţenie. Cu alte cuvinte, începe perioada în care sute de perechi încep „marea aventură” pentru a-şi pregăti cele necesare organizării unei nunţi pe cinste. Echipa „Monitorul” s-a interesat cam câţi bani trebuie să scoată din portofel un cuplu de tineri care a decis să-şi pună pirostriile.
Cu cât se apropie marele eveniment, cu atât cheltuielile şi emoţiile sunt mai mari. Primele cheltuieli apar odată cu trimiterea invitaţiilor pentru nuntaşi. Preţul acestora oscilează între 1,3 şi 10 lei bucata, în funcţie de pretenţiile şi... personalitatea însurăţeilor. Urmează oficierea căsătoriei civile, care de obicei are loc în aceeaşi zi cu petrecerea de nuntă.
1.600 lei pentru o rochie de mireasă
Şi pentru că nu toate viitoarele doamne vor să apară în faţa ofiţerului stării civile îmbrăcate în rochia de mireasă, acest lucru aduce o cheltuială în plus. Comercianţii magazinelor din Iaşi, destinate ţinutelor de nuntă au grijă ca vestimentaţia mirelui să fie în acelaşi ton cu cea a miresei. Astfel, pentru o rochie de mireasă, viitoarele doamne cheltuie în medie 1.600 lei. Un accesoriu nelipsit este buchetul pentru mireasă care poate costa 120 lei, sau chiar mai mult, dar aceste detalii diferă în funcţie de gusturi şi... de buzunar. Şi pentru că mireasa trebuie să ajungă şi pe la coafeză, aici cheltuiala se plusează cu aproximativ încă 100 de lei. Şi asta nu este tot. Pentru a avea coafura perfectă, miresele trec înainte cu câteva zile pe la salon pentru a face probe în ceea ce priveşte coafura în ziua nunţii. „Înainte cu câteva zile, viitoarea mireasă trece pe la salon pentru a-şi alege coafura. Se face astfel o probă, pentru ca în dimineaţa nunţii totul să iasă perfect. Pentru probă, tariful este undeva în medie de 50 lei. Bineînţeles, coafura se alege în funcţie de personalitatea fiecăreia. Apoi trebuie să se asorteze cu rochia de mireasă şi se ţine cont şi de textura părului. De obicei, viitoarele mirese se şi vopsesc. În acest mod, părul capătă un luciu şi o strălucire aparte. Pentru o coafură, miresele plătesc undeva între 100 - 1.500 lei, în funcţie de lungimea părului, coafura dorită etc”, spune Răzvan, hair stylist.
Mireasa mult mai... scumpă decât mirele
Setul complet pentru mireasă - cu rochie, mănuşi, pantofi, ciorapi, gentuţă, voal, buchetul de mireasă - se ridică în medie la 2.000 lei. Numai buchetul miresei costă aproximativ 120 lei, nemaipunându-se în calcul şi buchetele naşelor şi ale domnişoarelor de onoare. Cu toate acestea, tradiţia rochiei albe de mireasă se păstrează, deşi marile case de modă se îndreaptă spre culori sau nuanţe pastelate. Singura problemă a mireselor este că majoritatea magazinelor cu astfel de rochii se axează pe mărimi mici. Astfel, pentru o mireasă care nu poartă mărimea „S”, lucrurile se complică, şi asta pentru că rochia trebuie făcută la comandă. „Pentru rochiile de mireasă, puţine sunt persoanele care ajung să şi le cumpere din magazin. Majoritatea acestora sunt de mărimi mici sau sunt aduse după mărimea manechinului. Restul se face la comandă”, spune o viitoare mireasă. Costumul mirelui, care trebuie să se potrivească cu rochia alesei lui, se poate achiziţiona la un preţ mai mic, adică cu minimum 600 de lei. Se adaugă preţul pantofilor care poate ajunge la 150 de lei, apoi cămaşa şi cravata asortată mai costă încă 100 de lei.
Verighete între 500 şi 1.500 lei
Taxele pentru preot nu depăşesc 100 de lei. Onorariul diferă, variind între 10 şi 50 de lei. Şi, ca simbol al iubirii dintre cei doi, mirii optează pentru verighete. Majoritatea mirilor deveni aleg verighete din aur, preţurile acestora variind în funcţie de locul de unde sunt cumpărate şi de calitatea şi complexitatea modelului. Preţurile verighetelor se situează între 500 şi 1.500 lei, în funcţie de buzunarul fiecăruia. O variantă mai simplă ar fi prelucrarea aurului. Pentru această opţiune, mirii scot din portofel aproximativ 250 de lei.
Rezervări la restaurante cu şase luni mai devreme
Numărul mare de nunţi pe an trage un semnal de alarmă viitorilor miri. Rezervarea localului pentru petrecere se face cu cel puţin o jumătate de an înaintea marelui eveniment. Altfel, mirii riscă să nu mai găsească localuri libere. „Sunt perioade în care nu mai facem faţă cererilor de săli pentru petrecerea de nuntă. Dacă rezervarea în localurile decente nu se face cu cel puţin o jumătate de an înainte de marele eveniment, nu este nicio şansă ca cineva să mai găsească loc liber. Noi avem rezervări deja şi pentru anul viitor”, a declarat administratorul unui local din Iaşi. Alegerea meniului este un alt subiect delicat şi asta deoarece, cu cât este mai bogat cu atât este mai scump. Preţul minim al unui meniu/ persoană la restaurantele din Iaşi se situează între 100 - 120 de lei, pentru o nuntă decentă. Acesta include de obicei aperitivul, o supă uşoară şi unul - două feluri principale. Majoritatea restaurantelor percep un avans pentru închirierea sălii, ca apoi să fie achitat restul plăţii.
Formaţie sau DJ, în funcţie de buget
Pentru o petrecere pe cinste, muzica reprezintă un factor important. Deşi în Iaşi omul cu vioara şi acordeonul sunt „vedetele” nunţii, nu oricine îşi permite un astfel de invitat. Mai nou este adoptată ideea DJ-ului decât a formaţiei. Şi asta pentru a mai reduce din cheltuieli. „Pentru a plăti o formaţie, trebuie să scoţi din buzunar încă 1.000 de euro. Noi am ales varianta calculatorului, că este mai ieftin. Aşa plătim doar 450 de euro, iar dacă este să te distrezi, poţi să o faci şi dacă Puiu Codreanu cântă pe CD”, spune o viitoare mireasă. Pentru a imortaliza momentul, este necesar şi un fotograf profesionist, pentru a fi evitate eventualele neplăceri. „Filmarea nunţii şi fotografiile sunt printre cele mai importante lucruri care nu trebuie să lipsească de la asemenea evenimente”, mai spune viitoarea mireasă. Costurile diferă de la un fotograf la altul şi de la un cameraman la altul, preţurile acestora oscilând între 150 şi 400 de euro.
Împodobitul sălii, o altă bătaie de cap
Pentru acest „detaliu”, mirii recurg de cele mai multe ori la firmele specializate. În ultima perioadă, împodobitul sălii cu baloane s-a demodat. În prezent, „se poartă” florile naturale ca ornament principal pentru sală. Lumânările plutitoare simple sau şerveţelele colorate costă fiecare între 3 lei şi 12 lei, în funcţie de gustul şi bugetul fiecăruia. Urmează decoraţiunile pentru scaune, unde o husă de scaun cu o fundiţă costă 3,5 lei fiecare. Aranjamentul prezidiu costă între 250 şi 300 lei. Nici maşina mirilor nu trebuie uitată. Astfel, aceştia mai trebuie să scoată din buzunare încă aproximativ 85 de lei.
Claudia Albu
|
- Te rog posteaza un comentariu legat de acest subiect.
- Nu folositi limbaje licentioase.
- Comentariile care au in continutul lor trivialitati vor fi sterse!
- In cazul in care gresiti codul de securitate apasati refresh pentru generarea unui cod nou.
|
|
Chiar dacă suntem în an electoral, perioadă în care măsurile sociale au o preponderenţă mai mare în discursurile politicienilor avizi de voturi, factura la întreţinre continuă să dea frisoane celor care observă că deşi li se măreşte pensia sau salariul, surplusul tot nu ajunge să acopere cheltuielile. Valorile destul de pipărate ale facturilor la încălzire, precum şi desele reclamaţii şi sesizări depuse la sediile Administraţiilor locale, au determinat pe specialişti să gândească strategii alternative care să reducă în aceeaşi măsură şi nemulţumirile clienţilor şi nervozitatea funcţionarilor.
Deşi înscrierile s-au încheiat încă din luna iunie, grădiniţele continuă să fie asaltate şi în prezent de părinţii « întârziaţi » care mai caută cu disperare un loc liber în grupa mică. Conform declaraţiilor făcute de oficialii Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, toate grădiniţele sunt deja foarte aglomerate. Problema se întâlneşte atât la Iaşi, dar şi în multe unităţi din mediul rural. Pentru anul şcolar 2008-2009, la nivelul judeţului Iaşi au fost puse la dispoziţie în grădiniţe 1.142 de grupe, din care doar 220 pentru copiii de trei ani, care păşesc astfel pentru prima data pragul unei gradiniţe. Deficitul de locuri la grupa mică depăşeşte astfel 1.500 de locuri.
De câtva timp, asistăm la un fenomen de deteriorare, netăgăduită de niciun om serios, a procesului de instruire şi educaţie a copiilor şi elevilor, prin şcoală. Dovadă sunt nenumăratele acte de violenţă fizică şi morală. Cauzele sunt multiple şi ţin de atmosfera morală generală din politică şi societate, de gradul de pregătire pedagogică a cadrelor didactice, de ataşamentul lor faţă de şcoală, de nivelul de salarizare a acestora, de gradul de finanţare generală a învăţământului. Într-o foarte bună măsură însă, calitatea şi rezultatele procesului educaţional sunt determinate de modul în care conducerille de şcoli şi părinţii elevilor, administraţia şi comunitatea locală sunt pregătite şi au autoritatea legală să-şi asume responsabilităţile fireşti în organizarea, conducerea şi protejarea şcolii ca spaţiu material şi spiritual, special afectat educaţiei şi instrucţiei copiilor şi tinerilor.
Biroul Permanent Teritorial (BPT) al PNL Iaşi a validat lista candidaţilor la alegerile generale din toamnă şi colegiile în care aceştia vor concura. Din totalul celor 17 colegii uninominale din judeţ, dintre care 12 pentru deputaţi şi cinci pentru senatori, PNL Iaşi a validat candidaturile pentru 11 colegii. Printre candidaţi se numără ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, cel al Educaţiei şi Cercetării, Cristian Adomniţei, viceprimarul Iaşiului, Camelia Gavrilă, şi preşedintele Organizaţiei Judeţene a PNL, deputatul Relu Fenechiu.
Un număr de 24 de firme de construcţii din judeţul Iaşi şi-au arătat disponibilitatea de a încheia contracte cu primăriile în vederea executării lucrărilor de reconstrucţie a caselor care au avut de suferit în urma inundaţiilor de la sfârşitul lunii iulie. La iniţiativa secretarului de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Lucia Ana Varga (foto), coordonatorul procesului de reconstrucţie a localităţilor din judeţul Iaşi, afectate de inundaţiile din această vară, la sediul Prefecturii ieşene a avut loc miercuri o întâlnire între autorităţile locale, în frunte cu prefectul Marius Bodea, primarii comunelor care au avut de suferit în urma inundaţiilor, şi reprezentanţii firmelor de construcţii din judeţ.
Exodul forţei de muncă din zona construcţiilor are darul de a îngrijora pe specialişti. Şi asta pentru că efectele vor fi vizibile la nivel de siguranţă în construcţii. În acest sens, preşedintele Asociaţiei ieşene al Oamenilor de Afaceri (AOAI) trage un semnal de alarmă asupra scăderii numărului de specialişti din construcţii, ca urmare a înăspririi atât a pieţei imobiliare cât şi a facilităţilor ce le primesc astfel de specialişti peste hotare. “Iaşiul se confruntă cu o criză puternică de ingineri pe piaţa forţei de muncă, având în vedere că în ţara noastră se formează, în medie, 20-25 de ingineri noi pentru a înlocui 100 de ingineri care se retrag din activitate”, a declarat Ghoerghe Pleşu, preşedintele Asociaţiei ieşene al Oamenilor de Afaceri.
Comenteaza articolul
