Programele agricole declamate de către autorităţi pentru sprijinirea ţăranilor fermieri par blestemate de neşansă. “Cu cât au fost climate cu mai multă vehemenţă, cu atât de multă intensitate se lovesc de situaţiile paradoxale care apar pe parcurs”, a afirmat directorul general adjunct al Direcţiei Agricole Iaşi, Neculai Olariu. Acesta a arătat că deşi au curs tone de cerneală şi au făcut obiectul emisiunilor de ştiri până la saturaţie, atât celebrul program “Rabla” convertit pe tractoare, cât şi accesarea fondurilor europene au ajuns să nu se poată aplica concomitent, deoarece există norme legislative şi financiare ce determină aplicarea unuia dintre programe în defavoarea celuilalt.

“Am primit deosebit de multe sesizări din judeţ, conform cărora, fermierii care vor să-şi cumpere un tractor nou au de ales între accesarea fondurilor europene şi prima de casare acordată prin programul Rabla deoarece, potrivit reglementărilor UE, cele două programe se exclud reciproc, nefiind permisă acordarea unui dublu ajutor financiar pentru o achiziţie. Se ştie că programul de înnoire a parcului auto se extinde, în acest an, şi la tractoare, iar persoanele fizice pot primi 17.000 lei pentru fiecare vehicul vechi, predat pentru casare”, a explicat directorul general adjunct al DADR Iaşi. Acesta a mai adăugat că, în egală măsură, fermierii pot beneficia de cofinanţare europeană pentru achiziţia tractoarelor, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). “Totuşi, un fermier nu poate să beneficieze de o dublă finanţare pentru cumpărarea unui tractor. Şi asta pentru că un fermier nu poate să acceseze fonduri europene pentru achiziţia unui tractor dacă a solicitat şi prima de casare. Nu este permisă o dublă finanţare pentru o singură achiziţie, iar fermierul are de ales", a explicat Neculai Olariu. Acesta a mai precizat că potrivit reprezentanţilor fermierilor, unul dintre puţinele avantaje ale programului Rabla este că prima de casare acordată este mai uşor de accesat, comparativ cu demersurile care trebuie realizate pentru solicitarea fondurilor europene. “În schimb, spun reprezentanţii fermierilor, prima de 17.000 de lei este insuficientă, pentru că reprezintă un sfert din preţul unui tractor. Mai mult, programul Rabla nu prevede condiţii avantajoase pentru contractarea unui credit, aşa cum se întâmplă în cazul PNDR. La asta se adaugă şi faptul că fermierii care accesează fonduri europene au de realizat un dosar destul de laborios şi, uneori, pot renunţa. De asemenea, există criterii stricte care trebuie respectate. Din acest punct de vedere, este mai uşor să-ţi cumperi un tractor prin programul Rabla. Din păcate, acest program nu este disponibil decât pentru persoanele fizice şi este puţin probabil ca un ţăran care are un singur tractor să-şi permită să renunţe la el şi să poată asigura diferenţa de bani", a mai explicat directorul general adjunct al DADR Iaşi.
Acesta a mai arătat că din centralizarea datelor aflate la Direcţia Agricolă Iaşi a rezultate că cele mai multe cereri au fost depuse pentru programe privind modernizarea exploataţiilor agricole.

Consultanţă pentru satisfacerea mirajului fondurilor europene

Conform afirmaţiilor directorului general adjunct al DADR Iaşi, mirajul fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii şi achiziţionarea de echipamente destinate lucrărilor agricole i-a atras repede pe fermieri. “Aceştia au apelat din timp la firmele de consultanţă pentru întocmirea proiectelor în vederea accesării banilor. Astfel, numărul solicitărilor a depăşit orice aşteptări. Pentru unele programe, cererile de finanţare, depuse în prima lună, au depăşit de trei ori sumele alocate. Prima lună a fost mult peste aşteptările noastre, iar cererile au depăşit de aproape trei ori suma alocată pentru prima sesiune de finanţare", a firmat şi Liviu Bulgaru, director general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Acesta a mai adăugat că avalanşa de cereri a luat prin surprindere autorităţile obişnuite cu ritmul lent de depunere a solicitărilor pentru fondurile de preaderare."SAPARD a fost un program de preaderare, de succes până la urmă, dar care a pornit cu dificultate, oamenii nu ştiau ce înseamnă fondurile de preaderare, aveau o reticenţă, auzeau zvonuri despre cât de greu e să iei un proiect, cât de greu e să-l implementezi", a mai explicat Liviu Bulgaru. De data aceasta, din punctul său de vedere, fermierii şi autorităţile locale s-au pregătit mai bine şi au depus un număr-record de cereri. “Măsura 322 privind renovarea şi dezvoltarea satelor a atras cereri pentru finanţarea de proiecte în valoare de 405,8 milioane de euro, deşi suma disponibilă pentru astfel de programe se ridică la 103 milioane de euro. Fondurile sunt destinate în mare parte dezvoltării infrastructurii, de la construcţii de drumuri la canalizare şi electrificare, aşa că autorităţile locale s-au grăbit să depună proiecte. Astfel, au fost depuse în luna martie 194 de solicitări. Aşa încât din patru cereri depuse doar una va va fi aprobată. Numărul-record de cereri a fost înregistrat în cazul măsurii 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole. Aici au fost depuse 708 cereri în valoare de 151,6 milioane de euro, deşi suma alocată în prima lună este de 57,8 milioane de euro”, a specificat Liviu Bulgaru. Din punctual său de vedere, avalanşa de cereri este explicabilă prin faptul că banii sunt destinaţi fermierilor care vor să-şi cumpere utilaje pentru modernizarea fermelor. "Majoritatea proiectelor sunt pentru achiziţii de tractoare, combine, semănătoare, sisteme de muls, tancuri de răcire, de tot felul de utilaje. În cadrul măsurii, sunt eligibile şi construcţiile destinate producţiei agricole.
La asta se mai adaugă şi faptul că majoritatea încearcă să prindă pentru campania de toamnă utilaje performante. Acel agricultor şi-a depus acum proiectul ca să aibă un tractor pentru campania de toamnă", spune Liviu Bulgaru. Lucrurile stau cu totul altfel în cazul măsurii 123 - Creşterea valorii adăugate agricole şi forestiere. Astfel, conform cifrelor prezentate de directorul adjunct de la Agenţia de Plăţi pentru Agricultură, pentru 33,3 milioane de euro, din prima lună, fermierii au depus doar 16 proiecte în valoare de 15,7 milioane de euro. Oficialul APDRP susţine că situaţia poate fi explicată prin faptul că măsura 123 se referă la industria de procesare. "Aceste proiecte sunt foarte complexe, toate includ construcţii-montaj, implică hale de producţie, utilaje şi sunt foarte multe avize de obţinut. Solicitările or să vină în sesiunile următoare, dar acum fermierii nu au avut timpul fizic necesar să-şi pregătească documentele", a explicat Liviu Bulgaru.

Circuitul dosarelor

Conform afirmaţiilor directorul general adjunct al Direcţiei de Plăţi pentru Agricultură, cele 918 dosare declarate conforme urmează să treacă acum prin faza de verificare a eligibilităţii, iar analiza fiecărui dosar necesită aproximativ trei zile. După această etapă, la sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie, se va întocmi lista proiectelor eligibile la nivel naţional. "Lista naţională va porni de la 100 de puncte, până la 0 puncte, punem şi sumele şi adunăm, după care tragem linia acolo unde suma se termină", explică directorul Bulgaru. Cu această propunere se va merge în comitetul de selecţie, care este un organ format din reprezentanţii agenţiei APDRP, precum şi ai mai multor ministere. “Apoi, comitetul de selecţie ia hotărârea care proiecte se finanţează. Cele care au obţinut un punctaj satisfăcător şi sunt sub linie intră automat pentru următoarea sesiune, adică din apriliem anul viitor. Dacă nici atunci nu sunt alese, se vor returna solicitantului pentru îmbunătăţire. În cazul celor pentru care s-a luat decizia de finanţare, beneficiarul este anunţat şi poate semna contractul cu agenţia. După acest pas, chiar şi a doua zi se poate face achiziţia de utilaje”, a conchis directorul general adjunct al Direcţiei de Plăţi pentru Agricultură din cadrul DADR Iaşi.

Comentarii (1)

Comenteaza articolul
Te rog posteaza un comentariu legat de acest subiect. Nu folositi limbaje licentioase. Comentariile care au in continutul lor trivialitati vor fi sterse! In cazul in care gresiti codul de securitate apasati refresh pentru generarea unui cod nou.
Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*