Conform afirmaţiilor purtătorului de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare şi Siguranţă Alimentară (DSVSA) Iaşi, Nicolae Ivanciu, proprietarii exploataţiilor comerciale vor putea opta pentru identificarea porcilor fie prin utilizarea unei crotalii, fie prin aplicarea unui tatuaj, aceasta ultimă variantă fiind mai puţin costisitoare şi mai uşor de realizat. "DSV Iaşi propune această alternativă de identificare a porcilor prin utilizarea unei mărci, adică a unui tatuaj, faţă de aplicarea crotaliilor (marca metalică aplicată pe ureche pentru recunoaştere). Au existat discuţii cu patronatul şi noi am fost de acord să ne asumăm identificarea porcilor şi să suportam costurile aferente", a declarat purtătorul de cuvânt al DSV Iaşi.Aceasta a precizat ca proprietarii exploataţiilor comerciale din Iaşi vor avea de suportat costuri mai mici comparativ cu cele aferente identificării prin crotaliere.

"În prezent, costurile cu identificarea sunt suportate atât de la bugetul de stat, cât şi de proprietar, acesta plătind manoperă. Dacă se renunţă la utilizarea crotaliilor, se economisesc bani de la buget, iar proprietarul va avea de suportat costuri mai mici. De fapt, explotaţia primeşte un cod unic, porcii sunt identificaţi prin aplicarea unui tatuaj, iar această operaţie poate să fie făcută de către angajaţii exploataţiei", a explicat Nicolae Ivanciu. Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de către ANSVSA, cheltuielile ce survin pentru identificarea şi înregistrarea porcilor din exploataţiile comerciale industriale vor fi suportate de către proprietarii acestora.Procesul de identificare a animalelor este important pentru controlul strict al circulaţiei animalelor, în vederea evitării transmiterii unor boli cum este, spre exemplu, pesta porcina sau Encefalopatia Spongiforma Bovină (ESB), cunoscută si sub denumirea de "boala vacii nebune".

Porcul european - un gentilom faţă de godacul autohton

Conform afirmaţiilor purtătorului de cuvânt al DSVSA Iaşi, aceste reguli sunt menite a alinia această industrie la nivelul industriilor similare din statele europene. “Sunt anumite reguli ce vor trebui puse în aplicare. Poate părea hilar, dar asemenea reguli trebuie puse în apicare”. De exemplu, pe lângă tatuarea animalelor trebuie să fie luate măsuri pentru a se reduce pe cât posibil agresiunea în grup. (...) Porcul trebuie să aibă acces la o zonă de odihnă confortabilă din punct de vedere fizic şi termic, drenată şi curăţată corespunzător şi care să permită tuturor animalelor să se odihnească în acelaşi timp.", a mai explicat Nicolae Ivanciu. Astfel că porcii din România ar guiţa fericiţi, dacă ar şti ce bunătate de normativ a emis, în favoarea lor, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară (ANSV), pentru a le alinia condiţiile de trai celor ale vierilor europeni. "Boxele pentru vieri trebuie construite în aşa fel încât să permită acestora să se miroasă, să se audă şi să se vadă între ei, iar în cazul scroafelor şi scrofiţelor trebuie să fie luate măsuri pentru a se reduce pe cât posibil agresiunea în grup, se arată în Ordinul ANSV nr. 2002 “, a mai explicat purtătorul de cuvânt al DSVSA Iaşi. Ordinul respectiv transpune în legislaţia românească normele europene privind protecţia modernă a porcilor, acestea devenind obligatorii, de la 1 ianuarie 2007, atât în cadrul gospodăriilor populaţiei, cât şi în cel al fermelor.”Aşadar, în vederea bunăstării şi fericirii godacilor, ţăranii nu mai au voie să se manifeste isteric în apropierea porcilor, o prevedere foarte importantă a ordinului fiind legată de nivelul zgomotului maxim pe care aceştia îl vor putea suporta. De asemenea, în partea de clădire în care porcii sunt ţinuţi în mod continuu, trebuie să fie evitate niveluri de zgomot de peste 85dBA. Trebuie evitat zgomotul constant sau brusc". Consoartele vierilor vor beneficia conform afirmaţiilor lui Nicolae Ivanciu, de un tratament preferenţial: se interzice cu desăvârşire "legarea scroafelor ori scrofiţelor", ca şi eventuala utilizare a instalaţiilor destinate să priponească animalul. Porcarii autohtoni vor fi obligaţi să acorde o importanţă deosebită fantelor de la pardoselile din grătare de beton. Crescătorii de godaci vor trebui fie să umble cu şublerele în buzunar să măsoare fantele de la grătarele pe care stau porcii, fie să comande coteţe noi, la standarde europene. Potrivit normelor UE, lăţimea maximă a fantelor trebuie să fie de 1,11milimetri pentru purcei sugari; 2.14 mm pentru purcei înţărcaţi; 3.18mm pentru tineretul porcin şi 80 de mm pentru scrofiţe după montă şi scroafe. Am trecut de măsurători şi ajungem la ora mesei. Legiuitorii au reglementat situaţia în care porcul "are concurenţi pentru hrană". Fără să precizeze riguros care sunt aceşti "concurenţi" pe piaţa lăturilor, Ordinul 202 menţionează sec: "scroafele şi scrofiţele ţinute în grupuri trebuie să fie hrănite utilizându-se un sistem care asigură fiecărui individ accesul la hrană suficientă, chiar şi în situaţia în care sunt prezenţi concurenţi pentru hrană!". Desigur, nici evoluţia profesiei de porcar nu este lăsată la voia întâmplării. ANSV obligă pe proprietarul fermei de porci sau pe crescătorul individual să facă cursuri. Ce fel de cursuri? Nimic mai simplu: "Autoritatea competentă trebuie să asigure cursuri corespunzătoare de instruire care să pună accentul în special pe aspecte de bunăstare a animalelor", a explicat Nicolae Ivanciu. Ce urmează? O poveste porcească după masă, pentru a uşura digestia, poate o melodie lină pentru moralul godacului în preajma Crăciunului ori pur şi simplu câteva bancuri care să-l facă să privească viaţa mai optimist. În fond, e şi el un porc...

Comenteaza articolul

Comenteaza articolul
Te rog posteaza un comentariu legat de acest subiect. Nu folositi limbaje licentioase. Comentariile care au in continutul lor trivialitati vor fi sterse! In cazul in care gresiti codul de securitate apasati refresh pentru generarea unui cod nou.
Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*